Ce înseamnã acþiune afirmativã (positive action)?

Termenul de acþiune afirmativã se referã la seturi coerente de mãsuri menite sã stabileascã egalitatea efectivã între femei ºi bãrbaþi în domeniile vieþii publice (pe piaþa muncii, în viaþa politicã). Astfel de mãsuri se referã la: modalitãþile de recrutare, condiþiile de muncã, plata muncii prestate, formarea profesionalã, promovarea în carierã, accesul la posturile de decizie etc.
Acþiunea pozitivã are drept scop creºterea proporþiei femeilor în viaþa publicã pentru a îmbunãtãþii rolul ei în societate ºi a diminua inegalitatea "de facto" dintre femei ºi bãrbaþi..
"[...] atât timp cât realitatea produce inegalitãþi, acþiunea pozitivã este necesarã astfel încât prin intermediul ei sã se recupereze distanþele create artificial (prin caracterul pãrtinitor al instituþiilor existente etc.) între femei ºi bãrbaþi" (Liliana Popescu, în Lexicon feminist; Otilia Dragomir, Mihaela Miroiu (editoare); Editura Polirom, Iaºi, 2002).

De ce avem nevoie de egalitatea de ºanse pentru femei ºi bãrbaþi?

Problematica egalitãþii de ºanse pentru femei ºi bãrbaþi s-a impus datoritã eforturilor miºcãrii pentru promovarea drepturilor femeilor care a scos în evidenþã inegalitatea de ºanse care existã privind accesul femeilor în politicã, în afaceri, în mediul academic, în posturi de decizie etc., comparativ cu bãrbaþii. Majoritatea iniþiativelor în acest domeniul s-au orientat cãtre reglementarea: accesului pe piaþa muncii, plãþii egale pentru muncã de valoare egalã, accesului la formare profesionalã, promovãrii în carierã, prevenirii ºi combaterii hãrþuirii sexuale etc. Un aspect important al egalitãþii de ºanse pentru femei ºi bãrbaþi îl reprezintã reconcilierea vieþii de familie cu viaþa profesionalã, impunându-se aici iniþiativa concediului parental (concediul de creºtere ºi îngrijire a copilului mic, care poate fi luat atât de mame, cãt ºi de taþi). Datele statistice aratã cã femeile sunt plãtite în medie, în România, cu 30% mai puþin decât bãrbaþii, iar numãrul femeilor în Parlamentul României este de aproximativ 11 %.

Ce înseamnã gen social (gender)?

Genul social este definit ca diferenþele psihologice, sociale ºi culturale dintre femei ºi bãrbaþi, spre deosebire de sex care reprezintã diferenþele biologice ºi anatomice dintre femei ºi bãrbaþi. Cu alte cuvinte, genul se referã la ceea ce este feminitate ºi masculinitate (definite cultural), în timp ce sexul se referã la femeiesc ºi bãrbatesc (definite biologic). Caracteristicile legate de sex sunt dobândite prin naºtere, înnãscute, iar cele de gen sunt dobândite prin socializare.
Caracteristici de gen legate de feminitate: tandreþe, dezvoltarea afectivitãþii, dependenþa, incapacitatea de a lua decizii etc.
Caracteristici de gen ale masculinitãþii: independenþa, raþionalitate, agresivitate etc.

Ce sunt stereotipurile de gen?

Reprezintã sisteme de convingeri, opinii consensuale referitoare la caracteristicile femeilor ºi bãrbaþilor, în legãturã cu trãsãturile dezirabile ale masculinitãþii ºi feminitãþii.
Trãsãturile asociate femeilor ºi bãrbaþilor nu sunt numai descriptive, ci ºi normative, ele ne aratã nu numai cum sunt percepuþi bãrbaþii ºi femeile, dar ºi cum ar trebui ei sã fie. (din Otilia Dragomir, Lexicon feminist; Mihaela Miroiu, Otilia Dragomir (editoare); Editura Polirom, Iaºi, 2002).

Ce este traficul de persoane?

Definiþia oficialã a traficului de persoane, aºa cum a fost formulatã în Protocolul Naþiunilor Unite (Convenþia de la Palermo, 2000) ºi în Legea nr. 678 privind Prevenirea ºi Combaterea Traficului de Persoane (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.783 / 11.XII.2001), este: "recrutarea, transportarea, transferarea, adãpostirea sau primirea de persoane, prin ameninþare sau prin utilizarea forþei sau a altor forme de constrângere, prin rãpire, escrocare, înºelãciune sau abuz de putere, prin utilizarea unei poziþii vulnerabile, prin darea sau primirea de bani sau de beneficii pentru obþinerea consimþãmântului unei persoane care are control asupra alteia, în scopul exploatãrii. Exploatarea include cel puþin prostituþia sau alte forme de exploatare sexualã, muncã sau servicii forþate, sclavia sau practici similare sclaviei, servitutea sau prelevarea de organe".

De ce sunt oamenii traficaþi?

De regulã, oamenii recurg la serviciile traficanþilor din cauza sãrãciei, sau pentru a pãrãsi zone afectate de rãazboi. Ei sunt atraºi de promisiunile unor locuri de muncã bine plãtite, studii sau cãsãtorie. Mulþi iºi imagineazã cã astfel ei iºi vor putea imbunãtãþi propria situaþie economicã sau cea a familiilor lor. Existã ºi cazuri când victimele sunt rãpite. 
In altã ordine de idei, traficul de persoane ramâne a fi în continuare o afacere foarte profitabilã, cu un grad de risc relativ scãzut comparativ cu traficul de arme ºi de droguri.

Reprezintã oare prostituþia singurul scop pentru care oamenii sunt traficaþi? 

Nu, oamenii pot fi traficaþi în mai multe scopuri. De exemplu pentru muncã domesticã, munca în agriculturã, muncã în fabrici, pentru cerºit.

Sunt oare femeile singura categorie de persoane traficate?

Nu, pot fi traficate atât femeile, cât ºi bãrbaþii, atât persoanele mature ºi copiii. Totuºi marea majoritate a victimelor sunt femei ºi fete. Una dintre cauze o reprezintã discriminarea de gen.

Care este diferenþa între „Femeia în dezvoltare" ºi „Gen ºi dezvoltare"?

Femeia în dezvoltare
- aceastã abordare tinde sã integreze femeile în procesul dezvoltãrii;
- atenþia este centratã pe femeie;
- problema constã în excluderea femeii din procesul de dezvoltare;
- scopul þine de un proces al dezvoltãrii mai eficient ºi mai cuplinzãtor (integrativ);
- stategice sunt: proiectele create ºi implementate de femei, proiecte integrate, creºterea productivitãþii ºi a veniturilor femeilor, îmbunãtãþirea abilitãþii acestora de a-ºi administra gospodãriile.

Gen ºi dezvoltare
- aceastã abordare tinde spre abilitarea femeilor ºi transformarea relaþiilor inegale dintre bãrbaþi ºi femei;
- atenþia este centratã pe relaþiile dintre femei ºi bãrbaþi;
- problema constã în inegalitatea raporturilor de putere (bogaþi ºi sãraci / bãrbaþi ºi femei) care stã în calea unei dezvoltãri echitabile ºi a participãrii deplin integrate a femeilor;
- scopul þine de dezvoltare echitabilã, durabilã, de împãrþirea (participarea egalitarã) la exercitarea puterii  în procesul de luare a deciziilor;
- strategice sunt: identificarea ºi abordarea necesitãþilor pe termen scurt determinare de femei ºi bãrbaþi pentru a le îmbunãtãþi condiþia, vizând ºi interesele pe termen mai îndelungat a femeilor ºi bãrbaþilor.

Ce este "Gender mainstreaming"?

Conceptul de gender mainstreaming se referã la integrarea principiilor egalitãþii de ºanse în toate politicile, programele, activitãþile financiare ºi administrative, procedurile organizaþionale, contribuind la o profundã transformare organizaþionalã. Aceasta vizeazã atât deciziile de bazã ale organizaþiilor, cât ºi decizii de rutinã ce þin de implementare.

Ce este "Empowerment"?

Empowerment este procesul de preluare a controlului asupra propriei persoane, asupra resurselor ºi ideologiei care determinã puterea.

La ce se referã conceptul de „Balanþa de Gen"?

Balanþa de Gen reprezintã participarea unui numãr egal de femei ºi bãrbaþi la o activitate sau într-o organizaþie. Exemplele pot fi atribuite reprezentãrii în comitete sau în structuri de luare a deciziilor.

Ce se are în vedere prin expimarea cã o iniþiativã/proiect/activitate este „Gender-Ignorantã"?

Acest se foloseºte pentru a descrie intervenþii care par a fi neutre, dintr-o analizã abstractã, fiind de fapt, parte a unor categorii generice ce nu promoveazã egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi.

În ce constã conceptul de „Egalitate de Gen"?

Acest concept se referã la norme, valori, atitudini ºi percepþii necesare realizãrii condiþiei de egalitate a ºanselor pentru femei ºi bãrbaþi fãrã a neutraliza diferenþele biologice dintre aceºtia.

În ce constã conceptul de "Echitate de Gen"?

Echitatea de Gen se referã la corectitudine în accesul femeilor ºi bãrbaþilor la resurse socio-economice. Exemplele vizeazã accesul la educaþie, diferenþiat pe sexe. Acest concept încadreazã condiþia în care femeile ºi bãrbaþii au acces la resurse socio-economice ºi participã într-un mod nediferenþiat.

Ce se are în vedere prin „Dezvoltarea Capacitãþilor"?

Dezvoltarea capacitãþilor este procesul prin care indivizi, organizaþii, instituþii sau societãþi îºi dezvoltã aptitudinea de a-ºi exercita funcþiile, de a soluþiona probleme, de a fixa ºi atinge obiective, în mod individual ºi colectiv.

Ce defineºte conceptul „Sensibil din punct de vedere Gender"?

Discutând despre Sensibilitate Gender, se resunosc diferenþele ºi inechitãþile între nevoile, rolul, responsabilitãþile ºi identitatea femeii ºi a bãrbatului (femeilor ºi bãrbaþilor).

La ce se referã „Relaþiile de Gender"

Relaþiile de gender descriu procedeele prin care o societate atribuie drepturi, roluri, identitãþi pentru femei ºi bãrbaþi, în relaþiile dintre aceºtia.

Ce este "Leadership"?

Conceptul de Leadership descrie acþiuni colective concertate pentru a schimba într-o mãsurã considerabilã cu o direcþie pozitivã a competenþelor ºi motivaþiei persoanelor implicate.

Ce înseamnã violenþa împotriva femeii?

Violenþa împotriva femeii include ameninþãri sau agresarea propriu-zisã, abuz psihologic ºi/sau fizic. Violenþa împotriva femeii include abuzul sexual, violul, crima ºi constituie o problemã serioasã pentru orice societate. Orice femeie poate fi o victimã a violenþei. Acte de violenþã împotriva femeii se produc indiferent de vârsta lor, culoarea pielii, etniei, religiei sau a nivelului veniturilor ºi a educaþiei. Aproximativ 20 sau 25% dintre femei pot fi abuzate fizic sau sexual la unul dintre momentele vieþii, cel mai des de cãtre cineva cunoscut.

Care sunt tipurile de violenþã împotriva femeii?

Violenþa împotriva femeii poate avea diverse manifestãri, cum ar fi violenþa domesticã, violenþa dintre parteneri, agresiunea ºi abuzul sexual, incestul ºi violenþa ocazionalã. Violenþa include atât actul propriu zis, cât ºi ameninþarea de a-l produce - fizic, psihologic sau sexual. O femeie agresatã este un termen care se atribuie unei femei implicate în acte de violenþã îndreptate împotriva ei. Aceasta adesea locuieºte cu un soþ/partener ce o abuzeazã fizic sau psihologic. Violenþa ocazionalã include utilizarea drogurilor, cum ar fi Rophynol, care adoarme ºi imobilizeazã o persoanã, afectând ºi memoria victimei.

Ce este violenþa domesticã?

Violenþa domesticã este o categorie de acte de agresiune care se produc în cadrul unei relaþii intime. Având un comportament agresiv, posesiv din ce în ce mai pronunþat, unul dintre parteneri încearcã sã-ºi impunã controlul, sã-ºi demonstreze puterea în faþa celuilalt.
Aceasta include:
- agresiune fizicã ºi sexualã;
- agresiune psihologicã;
- privaþiune economicã.

Cine sunt victimele violenþei domestice?

Cu toate cã partenerul este victima-þintã principalã, adesea agresorul îºi îndreaptã comportamentul violent ºi împotriva copiilor. De pe urma violenþei pot suferi ºi alþi membri ai familiei, prieteni, ba chiar ºi martori oculari, pentru cã în încercarea sa de a-ºi controla partenerul, agresorul ignorã relaþiile sociale, victima fiind izolatã forþat de restul lumii.

Ce este abuzul?

Existã mai multe tipuri de abuz. Abuzul include agresiunea fizicã, sexualã, emoþionalã.
Agresiunea emoþionalã constã în ofensarea victimei fãrã a folosi elemente de abuz fizic sau sexual, manifestându-se prin violenþã emoþionalã ºi psihologicã. Abuzul emoþional include un comportament constant faþã de persoana respectivã, comportament ce devine un element dominant în viaþa de zi cu zi a victimei.
Câteva forme de abuz ar fi: izolarea, respingerea, umilirea, terorizarea, frauda, exploatarea, negarea existenþei unor responsabilitãþi emoþionale. Cele mai des întâlnite forme de abuz emoþional sunt: limitarea libertãþii, ameninþãrile, ameninþãrile referitoare la copii, umilirea, impunerea unei dependente totale de parteneri, manipularea psihologicã, abuzul/privaþiunile economice.
Abuzul sexual care se manifestã în afara unei relaþii intime este definit ca hãrþuire sexualã, prin mesaje cu un conþinut sexual - din partea patronului cãtre colegi, ofense, umilire, comentarii nepotrivite.